2 Cronici 5 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next Astfel a fost isprăvită toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său David, şi le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu. Atunci Solomon a strîns la Ierusalim pe bătrînii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legămîntului Domnului. Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la împărat, pentru sărbătoarea din luna a şaptea. Cînd au ajuns toţi bătrînii lui Israel, Leviţii au ridicat chivotul. Au adus chivotul, Cortul Întîlnirii, şi toate uneltele sfinte care erau în cort: preoţii şi Leviţii le-au dus. Împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel, chemată la el, a stat înaintea chivotului. Au jertfit oi şi boi, care nu se pot nici socoti, nici număra, din pricina mulţimii lor. Preoţii au dus chivotul legămîntului Domnului la locul lui, în Sfîntul locaş al casei, în Locul preasfînt, sub aripile heruvimilor. Heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului, şi acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra. Drugilor li se dăduse o astfel de lungime încît capetele lor se vedeau la o depărtare de chivot dinaintea Sfîntului locaş, dar nu se vedeau de afară. Chivotul a fost acolo pînă în ziua de azi. În chivot nu erau decît cele două table pe care le pusese acolo Moise, în Horeb, cînd a făcut Domnul legămînt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din Egipt. În clipa cînd au ieşit preoţii din Locul Sfînt, căci toţi preoţii de faţă se sfinţiseră fără să mai ţină şirul cetelor, şi toţi Leviţii care erau cîntăreţi: Asaf, Heman, Iedutun, fiii şi fraţii lor, îmbrăcaţi în in subţire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute şi arfe, şi aveau cu ei o sută douăzeci de preoţi care sunau din trîmbiţe; — şi cînd cei ce sunau din trîmbiţe şi cei ce cîntau, unindu-se într-un glas ca să mărească şi să laude pe Domnul, au sunat din trîmbiţe, chimvale şi celelalte instrumente, şi au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!” în clipa aceea, casa, şi anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor. Preoţii n-au putut să mai stea acolo ca să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.