|
2 Impăraţi 18
- În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda.
- Avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia.
- El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
- A îndepărtat înălţimile, a sfărîmat stîlpii idoleşti, a tăiat Astarteele, şi a sfărîmat în bucăţi şarpele din aramă, pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.
- El şi-a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost nici unul ca el.
- El s-a alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El, şi a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul.
- Şi Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei, şi nu i-a mai fost supus.
- A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, şi le-a pustiit ţinutul, de la toate turnurile de pază pînă la cetăţile întărite.
- În al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva Samariei, şi a împresurat-o.
- După trei ani, a luat-o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria.
- Împăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, şi i-a aşezat la Halah şi Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor,
- pentru că n-ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămîntul Lui; pentru că nici n-ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.
- În al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda, şi a pus stăpînire pe ele.
- Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta. Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi din argint şi treizeci de talanţi din aur.
- Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului.
- Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului.
- Împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S-au suit şi au ajuns la Ierusalim. Cînd s-au suit şi au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului.
- Au chemat pe împărat; şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s-a dus la ei, cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.
- Rabşache le-a zis: Spuneţi lui Ezechia: Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este încrederea aceasta pe care te bizuieşti?
- Tu ai zis: Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere. Dar acestea sunt doar vorbe în vînt. În cine, deci, ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea?
- Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înţeapă şi străpunge mîna oricui se sprijineşte pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.
- Poate că îmi veţi spune: În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem. Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda şi Ierusalimului: Să vă închinaţi înaintea altarului acestuia la Ierusalim?
- Acum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atîţia călăreţi ca să încalece pe ei.
- Şi cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi.
- De altfel, oare fără voia Domnului m-am suit eu împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: Suie-te împotriva ţării acesteia, şi nimiceşte-o.
- Eliachim, fiul, lui Hilchia, Şebna şi Ioah, i-au zis lui Rabşache: Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.
- Rabşache le-a răspuns: Oare stăpînului tău şi ţie m-a trimis stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-şi mănînce balega şi să-şi bea udul cu voi?
- Atunci Rabşache, înaintînd, a strigat cu glas tare în limba iudaică şi a zis: Ascultaţi cuvîntul marelui împărat, împăratul Asiriei!
- Aşa vorbeşte împăratul: Să nu vă înşele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mîna mea.
- Să nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul, zicînd: Domnul ne va izbăvi, şi cetatea aceasta nu va fi dată în mîinile împăratului Asiriei.
- N-ascultaţi de Ezechia; căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va mînca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fîntîna lui,
- pînă voi veni, şi vă voi duce într-o ţară ca a voastră, într-o ţară cu grîu şi cu vin, o ţară cu pîine şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere, şi veţi trăi şi nu veţi muri. N-ascultaţi, deci, de Ezechia, care vă amăgeşte zicînd: Domnul ne va izbăvi.
- Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mîna împăratului Asiriei?
- Unde sunt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mîna mea?
- Care dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mîna mea, pentru ca şi Domnul să izbăvească Ierusalimul din mîna mea?
- Poporul a tăcut, şi nu i-a răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta: Să nu-i răspundeţi.
- Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfîşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.
|
|
|
|