Exodul 32
Previous
Bible Home -  Cuprins -  King James
Next

  1. Poporul, văzînd Moise zăboveşte se pogoare de pe munte, s-a strîns în jurul lui Aaron, şi i-a zis: „Haide! Fă-ne un dumnezeu care meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întîmplat cu el.”
  2. Aaron le-a răspuns: „Scoateţi cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor şi fiicelor voastre şi aduceţi-i la mine.”
  3. Şi toţi şi-au scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus lui Aaron.
  4. El i-a luat din mîinile lor, a bătut aurul cu dalta, şi a făcut un viţel turnat. Şi ei au zis: „Israele! Iată dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului.”
  5. Cînd a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui şi a strigat: „Mîine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!”
  6. A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineaţă şi au adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire. Poporul a şezut de a mîncat şi a băut; apoi s-au sculat joace.
  7. Domnul i-a zis lui Moise: „Scoală şi pogoară-te; căci poporul tău pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a stricat.
  8. Foarte curînd s-au abătut de la calea pe care le-o poruncisem Eu; şi-au făcut un viţel turnat, s-au închinat pînă la pămînt înaintea lui, i-au adus jertfe şi au zis: „Israele! Iată dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!”
  9. Domnul i-a zis lui Moise: „Văd poporul acesta este un popor încăpăţînat.
  10. Acum, lasă-Mă; mînia Mea are se aprindă împotriva lor şi-i voi mistui; dar pe tine te voi face strămoşul unui neam mare.”
  11. Moise s-a rugat Domnului, Dumnezeului său şi a zis: „Pentru ce se aprindă, Doamne, mînia Ta împotriva poporului Tău pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mînă tare?
  12. Pentru ce zică Egiptenii: „Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munţi şi ca să-i şteargă de pe faţa pămîntului?” Întoarce-Te din iuţeala mîniei Tale şi lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău.
  13. Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurîndu-Te pe Tine însuţi: „Voi înmulţi sămînţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta despre care v-am vorbit şi ei o vor stăpîni în veac.”
  14. Şi Domnul S-a lăsat de răul pe care spusese vrea să-l facă poporului Său.
  15. Moise s-a întors şi s-a pogorît de pe munte cu cele două table ale mărturiei în mînă. Tablele erau scrise pe amîndouă părţile, şi pe o parte şi pe cealaltă.
  16. Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu şi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table.
  17. Iosua a auzit glasul poporului care scotea strigăte şi i-a zis lui Moise: „În tabără este un strigăt de război!”
  18. Moise a răspuns: „Strigătul aceasta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiţi; ce aud eu, este glasul unor oameni care cîntă!”
  19. Şi, pe cînd se apropia de tabără, a văzut viţelul şi jocurile. Moise s-a aprins de mînie, a aruncat tablele din mînă şi le-a sfărîmat de piciorul muntelui.
  20. A luat viţelul pe care-l făcuseră ei şi l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenuşă, a presărat cenuşa pe faţa apei şi a dat-o copiilor lui Israel s-o bea.
  21. Moise i-a zis lui Aaron: „Ce ţi-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atît de mare?”
  22. Aaron a răspuns: „ nu se aprindă de mînie domnul meu! Tu singur ştii poporul acesta este pornit la rău.
  23. Ei mi-au zis: „Fă-ne un dumnezeu care meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întîmplat cu el!”
  24. Eu le-am zis: „Cine are aur, să-l scoată!” Şi mi l-au dat; l-am aruncat în foc, şi din el a ieşit viţelul acesta.”
  25. Moise a văzut poporul era fără frîu, căci Aaron îl făcuse fie fără frîu, spre batjocura vrăjmaşilor săi; —
  26. S-a aşezat la uşa taberii şi a zis: „Cine este pentru Domnul, vină la mine!” Şi toţi copiii lui Levi s-au strîns la el.
  27. El le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Fiecare din voi se încingă cu sabia; mergeţi şi străbateţi tabăra de la o poartă la alta şi fiecare omoare pe fratele, pe prietenul şi pe ruda sa.”
  28. Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise; şi aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor.
  29. Moise a zis: „Predaţi-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului şi fratelui vostru, pentru ca binecuvîntarea Lui vină astăzi peste voi!”
  30. A doua zi, Moise a zis poporului: „Aţi făcut un păcat foarte mare. Am sui acum la Domnul: poate voi căpăta iertare pentru păcatul vostru.”
  31. Moise s-a întors la Domnul şi a zis: „Ah! poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Şi-au făcut un dumnezeu din aur.
  32. Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, şterge-mă din cartea Ta pe care ai scris-o!”
  33. Domnul i-a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea.
  34. Du-te, deci, şi du poporul unde ţi-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!”
  35. Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru făcuse viţelul făurit de Aaron.