Ezechiel 40 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next În anul al douăzeci şi cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetăţii, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, şi m-a strămutat în ţara lui Israel. M-a dus acolo, în nişte vedenii dumnezeieşti, şi m-a aşezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. M-am dus acolo; şi iată că acolo era un om, a cărui înfăţişare era ca înfăţişarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, şi o prăjină de măsurat, şi stătea la poartă, Omul acela mi-a zis: „Fiul omului, priveşte cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, şi ia aminte la toate lucrurile pe care ţi le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ţi le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.” Un zid înconjura Templul pe din în afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era o prăjină de măsurat lungă de şase coţi, fiecare cot avînd o palmă mai mult decît cotul obişnuit. A măsurat lăţimea zidului, care era de o prăjină, şi înălţimea, care era tot de o prăjină. A mers la poarta de răsărit, şi i-a suit treptele. A măsurat pragul porţii, care era lat de o prăjină, şi celălalt prag care era lat de o prăjină. Fiecare odaie de pază era lungă de o prăjină, şi largă tot de o prăjină. Între fiecare două odăi de pază era un loc gol de cinci coţi. Pragul porţii, de lîngă tinda porţii dinăuntru, era de o prăjină. A măsurat şi tinda porţii dinăuntru; era de o prăjină. A măsurat apoi tinda porţii; era de opt coţi, şi stîlpii ei erau de doi coţi. Tinda porţii era spre partea dinăuntru. Odăile de pază ale porţii de răsărit erau în număr de trei de o parte şi trei de cealaltă; cîteşi trele aveau aceeaşi măsură, şi stîlpii de fiecare parte aveau tot aceeaşi măsură. A măsurat apoi lărgimea deschizăturii porţii, care era de zece coţi, şi lungimea porţii, care era de treisprezece coţi. Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte şi de cealaltă; fiecare odaie de pază avea şase coţi de o parte, şi şase coţi de cealaltă. A măsurat poarta de la acoperiţul unei odăi de pază, pînă la acoperişul celeilalte; între cele două deschizături care erau faţă în faţă era o lăţime de douăzeci şi cinci de coţi. A măsurat tinda porţii şi a găsit douăzeci de coţi; tinda da într-o curte, de jur împrejurul porţii. Locul dintre poarta de la intrare şi tinda porţii dinăuntru era lung de cincizeci de coţi. La odăile de pază şi la stîlpii lor dinăuntrul porţii de jur împrejur erau nişte ferestre îngrădite; ferestre erau şi înăuntru în tinzile porţii de jur împrejur; iar pe stîlpi erau săpate ramuri de finici. M-a dus în curtea de afară, unde se aflau odăi şi un caldarîm de jur împrejur; pe caldarîmul acesta erau treizeci de odăi. Caldarîmul era lîngă porţi, şi era dealungul porţilor: acesta era caldarîmul de jos. A măsurat lăţimea de la poarta de jos pînă la partea de afară a curţii dinăuntru, şi avea o sută doi coţi, la răsărit şi la miazănoapte. A măsurat lungimea şi lăţimea porţii de miazănoapte a curţii de afară. Odăile ei de pază, în număr de trei de o parte şi trei de alta, stîlpii şi tinda ei, aveau aceeaşi măsură ca poarta dintîi, cincizeci de coţi în lungime şi douăzeci şi cinci de coţi în lăţime. Ferestrele ei, tinda ei, finicii ei, aveau aceeaşi măsură ca poarta de răsărit; te suiai la ea pe şapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru. La curtea dinăuntru era o poartă, în faţa porţii de miazănoapte şi în faţa porţii de răsărit; a măsurat o sută de coţi de la o poartă pînă la cealaltă. M-a dus în partea de miazăzi, unde se afla poarta de la miazăzi. I-a măsurat stîlpii şi tinda, care aveau aceeaşi măsură. Poarta aceasta şi tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, ca şi celelalte ferestre, şi poarta era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. La ea te suiai pe o scară de şapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru; pe stîlpi era cîte un finic de fiecare parte. Curtea dinăuntru avea o poartă înspre miazăzi; a măsurat de la o poartă pînă la cealaltă spre miazăzi o sută de coţi. M-a dus în curtea dinăuntru, pe poarta de miazăzi. A măsurat poarta de miazăzi, şi a găsit că avea aceeaşi măsură. Odăile ei de pază, stîlpii şi tinda ei, aveau aceeaşi măsură. Poarta aceasta şi tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, şi poarta era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. (De jur împrejur erau tinzi lungi de douăzeci şi cinci de coţi şi late de cinci coţi.) Tinda porţii dădea în curtea de afară; pe stîlpii ei erau finici, şi opt trepte pentru suit la poartă. M-am dus apoi în curtea dinăuntru, pe intrarea de răsărit. A măsurat poarta, şi a găsit că avea aceeaşi măsură. Odăile ei de pază, stîlpii ei şi tinda ei, aveau aceeaşi măsură. Poarta aceasta şi tinda ei aveau şi ele ferestre de jur împrejur, lungi de cincizeci de coţi şi late de douăzeci şi cinci. Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau finici pe stîlpi, şi opt trepte pentru suit la poartă. M-a dus la poarta de miazănoapte. A măsurat-o, şi a găsit aceeaşi măsură. Şi ea avea odăi de pază, stîlpi, tindă şi ferestre de jur împrejur; era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau cinci finici pe stîlpii ei, şi opt trepte pentru suit la poartă. Era o odaie, care se deschidea spre tinda porţii; acolo trebuiau spălate arderile-de-tot. În tinda porţii erau de fiecare parte două mese pe care trebuia junghiată arderea-de-tot, jertfa de ispăşire şi jertfa pentru vină. În una din părţile de afară, cum te sui la intrarea porţii de miazănoapte, erau două mese; şi în cealaltă parte, spre tinda porţii, erau iarăşi două mese. În cele două părţi ale porţii, se aflau astfel patru mese de o parte şi patru mese de cealaltă, de toate opt mese pe care trebuiau înjunghiate jertfele. În faţa meselor pentru jertfe, mai erau pentru arderile-de-tot patru mese de pietre cioplite, lungi de un cot şi jumătate, late de un cot şi jumătate, şi înalte de un cot; pe mesele acestea, trebuiau puse uneltele cu care se junghiau vitele pentru arderi de tot şi pentru celelalte jertfe. Pe dinăuntru casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mînă, care slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. Afară din poarta dinăuntru erau două odăi pentru cîntăreţi în curtea dinăuntru: una era alături de poarta de miazănoapte şi avea faţa spre miazăzi, celaltă era alături de poarta de miazăzi şi avea faţa spre miazănoapte. El mi-a zis: „Odaia aceasta, dinspre miazăzi, este pentru preoţii care îngrijesc de slujba Templului. Iar odaia dinspre miazănoapte este pentru preoţii care îngrijesc de slujba altarului. Fiii lui Ţadoc sunt aceia cari, din fiii lui Levi, se apropie de Domnul, ca să-I slujească. A măsurat curtea, care era în patru colţuri, lungă de o sută de coţi. Altarul era înaintea casei. M-a dus în tinda casei. A măsurat stîlpii tinzii, şi a găsit cinci coţi de o parte, şi cinci coţi de cealaltă. Lăţimea porţii era de patrusprezece coţi, iar peretele de pe laturile porţii era de trei coţi deoparte şi de trei coţi de cealaltă. Tinda avea o lungime de douăzeci de coţi şi o lăţime de doisprezece coţi; te suiai la ea pe zece trepte. Lîngă stîlpi mai erau şi alţi stîlpi, unul de o parte şi altul de alta.