|
Genesa 3
- Şarpele era mai şiret decît toate fiarele cîmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: Să nu mîncaţi din toţi pomii din grădină?
- Femeia a răspuns şarpelui: Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.
- Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: Să nu mîncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.
- Atunci şarpele a zis femeii: Hotărît, că nu veţi muri!
- dar Dumnezeu ştie că, în ziua cînd veţi mînca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele şi răul.
- Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat, deci, din rodul lui şi a mîncat; a dat şi bărbatului ei, care era lîngă ea, şi bărbatul a mîncat şi el.
- Atunci li s-au deschis ochii la amîndoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.
- Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
- Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: Unde eşti?
- El a răspuns: Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol şi m-am ascuns.
- Şi Domnul Dumnezeu a zis: Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mîncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănînci?
- Omul a răspuns: Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lîngă mine, ea mi-a dat din pom şi am mîncat.
- Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: Ce ai făcut? Femeia a răspuns: Şarpele m-a amăgit şi am mîncat din pom.
- Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe cîmp; în toate zilele vieţii tale să te tîrăşti pe pîntece şi să mănînci ţărînă.
- Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcîiul.
- Femeii i-a zis: Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpîni peste tine.
- Omului i-a zis: Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mîncat din pomul despre care îţi poruncisem: Să nu mănînci deloc din el blestemat este acum pămîntul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale;
- spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănînci iarba de pe cîmp.
- În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pîinea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci din el ai fost luat; căci ţărînă eşti şi în ţărînă te vei întoarce.
- Adam a pus nevestei sale numele Eva (ebr. = viaţă): căci ea a fost mama tuturor celor vii.
- Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele şi i-a îmbrăcat cu ele.
- Domnul Dumnezeu a zis: Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscînd binele şi răul. Să-l împiedicăm, deci, acum ca nu cumva să-şi întindă mîna, să ia şi din pomul vieţii, să mănînce din el şi să trăiască în veci.
- De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pămîntul, din care fusese luat.
- Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să învîrtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.
|
|
|
|