Genesa 29 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next Iacov a pornit la drum şi s-a dus în ţara celor ce locuiesc la Răsărit. S-a uitat înainte şi iată că pe cîmp era o fîntînă; şi lîngă ea erau trei turme de oi, care se odihneau; căci la fîntîna aceasta obişnuiau ciobanii să-şi adape turmele. Şi piatra de pe gura fîntînii era mare. Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele şi apoi puneau piatra iarăşi la loc pe gura fîntînii. Iacov a zis păstorilor: „Fraţilor, de unde sunteţi?” „Din Haran” au răspuns ei. El le-a zis: „Cunoaşteţi pe Laban, fiul lui Nahor?” „Îl cunoaştem” i-au răspuns ei. El le-a zis: „Este sănătos?” „Sănătos” au răspuns ei. Şi tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile. El a zis: „Iată, soarele este încă sus şi e prea devreme ca să strîngeţi vitele: adăpaţi oile, apoi duceţi-vă şi paşteţi-le iarăşi.” Ei au răspuns: „Nu putem, pînă nu se vor strînge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura fîntînii şi vom adăpa oile.” Pe cînd le vorbea el încă, vine Rahela cu oile tatălui său; căci ea le păzea. Cînd a văzut Iacov pe Rahela, fata lui Laban, fratele mamei sale, şi turma lui Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura fîntînii şi a adăpat turma lui Laban, fratele mamei sale. Apoi Iacov a sărutat pe Rahela şi a început să plîngă tare. Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecii. Şi ea a dat fuga de a spus tatălui său. Cum a auzit Laban de Iacov, fiul sorei sale, i-a alergat înainte, l-a îmbrăţişat, l-a sărutat şi l-a adus în casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele întîmplate. Şi Laban i-a zis: „Cu adevărat, tu eşti os din oasele mele şi carne din carnea mea!” Iacov a stat la Laban o lună. Apoi Laban i-a zis lui Iacov: „Fiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?” Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea, iar cea mai mică Rahela. Lea avea ochii slabi; dar Rahela era frumoasă la statură şi mîndră la faţă. Iacov o iubea pe Rahela şi a zis: „Îţi voi sluji şapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică.” Şi Laban a răspuns: „Mai bine să ţi-o dau ţie, decît s-o dau altuia. Rămîi la mine!” Astfel Iacov a slujit şapte ani pentru Rahela; şi anii aceştia i s-au părut ca vreo cîteva zile, pentru că o iubea. În cele din urmă Iacov i-a zis lui Laban: „Dă-mi nevasta, căci mi s-a împlinit sorocul, ca să intru la ea.” Laban a adunat pe toţi oamenii locului şi a făcut un ospăţ. Seara, a luat pe fiică-sa Lea şi a adus-o la Iacov, care s-a culcat cu ea. Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Lea pe roaba sa Zilpa. A doua zi dimineaţă, iată că era Lea. Atunci Iacov i-a zis lui Laban: „Ce mi-ai făcut? Nu ţi-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m-ai înşelat?” Laban a răspuns: „În locul acesta nu e obiceiul să se dea cea mai tînără înaintea celei mai mari. Isprăveşte săptămîna cu aceasta, şi-ţi vom da şi pe cealaltă pentru slujba pe care o vei mai face la mine alţi şapte ani.” Iacov a făcut aşa şi a isprăvit săptămîna cu Lea; apoi Laban i-a dat de nevastă pe fiică-sa Rahela. Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela, pe roaba sa Bilha. Iacov a intrat şi la Rahela pe care o iubea mai mult decît pe Lea; şi a mai slujit la Laban alţi şapte ani. Domnul a văzut că Lea nu era iubită; şi a făcut-o să aibă copii, pe cînd Rahela era stearpă. Lea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeţi fiu) „căci” a zis ea „Domnul a văzut mîhnirea mea şi acum bărbatul meu are să mă iubească negreşit.” A rămas iarăşi însărcinată şi a născut un fiu; şi a zis: „Domnul a auzit că nu eram iubită şi mi l-a dat şi pe acesta.” De aceea, i-a pus numele Simeon (Ascultare). Iar a rămas însărcinată şi a născut un fiu; şi a zis: „De data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.” De aceea i-a pus numele Levi (Alipire). A rămas iarăşi însărcinată şi a născut un fiu; şi a zis: „De data aceasta, voi lăuda pe Domnul.” De aceea i-a pus numele Iuda (Lăudat fie Domnul). Şi a încetat să mai nască.