|
Genesa 48
- După aceea au venit şi au spus lui Iosif: Tatăl tău este bolnav. Şi Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase şi Efraim.
- Au dat de ştire lui Iacov şi i-au spus: Iată că fiul tău Iosif vine la tine. Şi Israel şi-a adunat puterile şi s-a aşezat pe pat.
- Iacov i-a zis lui Iosif: Dumnezeul Cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz, în ţara Canaan, şi m-a binecuvîntat.
- El mi-a zis: Te voi face să creşti, te voi înmulţi şi voi face din tine o ceată de popoare; voi da ţara aceasta seminţei tale după tine, ca s-o stăpînească pentru totdeauna.
- Acum, cei doi fii, care ţi s-au născut în ţara Egiptului înainte de venirea mea la tine în Egipt, vor fi ai mei; Efraim şi Manase vor fi ai mei, ca şi Ruben şi Simeon.
- Dar copiii pe care i-ai născut după ei, vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraţilor lor în partea lor de moştenire.
- La întoarcerea mea din Padan, Rahela a murit pe drum lîngă mine, în ţara Canaan, la o depărtare bunicică de Efrata; şi am îngropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata sau Betleem.
- Israel s-a uitat la fiii lui Iosif şi a zis: Cine sunt aceştia?
- Iosif a răspuns tatălui său: Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici. Israel a zis: Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvîntez.
- Ochii lui Israel erau îngreuiaţi de bătrîneţe, aşa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a apropiat de el; şi Israel i-a sărutat şi i-a îmbrăţişat.
- Israel i-a zis lui Iosif: Nu credeam că am să-ţi mai văd faţa şi iată că Dumnezeu m-a făcut să-ţi văd şi sămînţa.
- Iosif i-a dat la o parte de lîngă genunchii tatălui său şi s-a aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.
- Apoi Iosif i-a luat pe amîndoi, pe Efraim cu mîna dreaptă, la stînga lui Israel, şi pe Manase cu mîna stîngă, la dreapta lui Israel, şi i-a adus aproape de el.
- Israel şi-a întins mîna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tînăr, iar mîna stîngă a pus-o pe capul lui Manase; înadins şi-a încrucişat mîinile astfel, căci Manase era cel dintîi născut.
- A binecuvîntat pe Iosif şi a zis: Dumnezeul, înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul care m-a călăuzit de cînd m-am născut pînă în ziua aceasta,
- Îngerul, care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvînteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult în mijlocul ţării!
- Lui Iosif nu i-a venit bine cînd a văzut că tatăl său îşi pune mîna dreaptă pe capul lui Efraim; de aceea a apucat mîna tatălui său, ca s-o ia de pe capul lui Efraim şi s-o îndrepte pe al lui Manase.
- Şi Iosif a zis tatălui său: Nu aşa, tată, căci acela este cel întîi-născut; pune-ţi mîna dreaptă pe capul lui.
- Tatăl său n-a vrut, ci a zis: Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decît el; şi sămînţa lui va ajunge o ceată de neamuri.
- El i-a binecuvîntat în ziua aceea şi a zis: Numele tău îl vor întrebuinţa Israeliţii cînd vor binecuvînta, zicînd: Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim şi cu Manase! Şi a pus astfel pe Efraim înaintea lui Manase.
- Israel i-a zis lui Iosif: Iată că în curînd am să mor! Dar Dumnezeu va fi cu voi şi vă va aduce înapoi în ţara părinţilor voştri.
- Îţi dau mai mult decît fraţilor tăi, o parte pe care am luat-o din mîna Amoriţilor cu sabia mea şi cu arcul meu.
|
|
|
|