|
Faptele 23
- Pavel s-a uitat ţintă la Sobor şi a zis: Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta...
- Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lîngă el să-l lovească peste gură.
- Atunci Pavel i-a zis: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!
- Cei ce stăteau lîngă el, i-au zis: Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu?
- Şi Pavel a zis: N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: Pe mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău.
- Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor: Fraţilor, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sunt dat în judecată.
- Cînd a zis vorbele acestea, s-a stîrnit o neînţelegere între Farisei şi Saduchei, şi adunarea s-a desbinat.
- Căci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd Fariseii le mărturisesc pe amîndouă.
- S-a făcut o mare zarvă; şi cîţiva cărturari din partida Fariseilor, s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă, şi au zis: Noi nu găsim nici o vină în omul acesta; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger?...
- Fiindcă gîlceava creştea, căpitanul, se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăţi de ei. De aceea a poruncit ostaşilor să se pogoare să-l smulgă din mijlocul lor, şi să-l ducă în cetăţuie.
- În noaptea următoare, Domnul S-a arătat lui Pavel, şi i-a zis: Îndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.
- La ziuă, Iudeii au uneltit şi s-au legat cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel.
- Cei ce făcuseră legămîntul acesta, erau mai mulţi de patruzeci.
- Ei s-au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătrîni, şi le-au zis: Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic pînă nu vom omorî pe Pavel.
- Acum, deci, voi, împreună cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi-l să-l aducă mîine jos înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să-i cercetaţi pricina mai cu deamăruntul; şi pînă să ajungă el, noi suntem gata să-l omorîm.
- Fiul sorei lui Pavel a auzit de această cursă, s-a dus în cetăţuie, şi a spus lui Pavel.
- Pavel a chemat pe unul din sutaşi şi a zis: Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să-i spună ceva.
- Sutaşul a luat pe tînăr cu el, l-a dus la căpitan şi a zis: Pavel cel întemniţat m-a chemat şi m-a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ţi spună ceva.
- Căpitanul l-a apucat de mînă, l-a luat deoparte, şi l-a întrebat: Ce ai să-mi spui?
- El a răspuns: Iudeii s-au sfătuit să te roage să aduci mîine pe Pavel înaintea Soborului, ca şi cum ai avea să-l cercetezi mai cu deamăruntul.
- Tu să nu-i asculţi, pentru că mai mulţi de patruzeci dintre ei îl pîndesc, şi s-au legat cu blestem să nu mănînce şi să nu bea nimic pînă nu-l vor omorî; acum stau gata, şi n-aşteaptă decît făgăduiala ta.
- Capitanul a lăsat pe tinerel să plece, şi i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri.
- În urmă, a chemat pe doi sutaşi, şi le-a zis: La ceasul al treilea din noapte, să aveţi gata două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţari, ca să meargă pînă la Cezarea.
- Le-a poruncit să aducă şi dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare, şi să-l ducă sănătos şi teafăr la dregătorul Felix.
- Lui Felix i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins:
- Claudius Lisias către prea alesul dregător Felix: plecăciune!
- Acest om pe care l-au prins Iudeii, era să fie omorît de ei; şi eu m-am dus repede cu ostaşi, şi l-am scos din mîna lor, căci am aflat că este Roman.
- Am vrut să aflu pricina pentru care-l pîrau, şi l-am adus înaintea Soborului lor.
- Am găsit că era pîrît pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săvîrşise nici o nelegiuire, care să fie vrednică de moarte sau de lanţuri.
- Mi s-a dat însă de ştire că Iudeii îl pîndesc ca să-l omoare; l-am trimis îndată la tine, şi am făcut cunoscut şi celor ce-l învinuiesc, să-ţi spună ţie ce au împotriva lui. Fii sănătos.
- Ostaşii, după porunca pe care o primiseră, au luat pe Pavel, şi l-au dus noaptea pînă la Antipatrida.
- A doua zi au lăsat pe călăreţi să-şi urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetăţuie.
- Ajunşi în Cezarea, călăreţii au dat scrisoarea în mîna dregătorului, şi au adus pe Pavel înaintea lui.
- Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ţinut este Pavel. Cînd a aflat că este din Cilicia,
- te voi asculta a zis el cînd vor veni pîrîşii tăi. Şi a poruncit să fie păzit în palatul lui Irod.
|
|
|
|