|
Numeri 21
- Împăratul Aradului, un Canaanit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.
- Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă şi a zis: Dacă vei da pe poporul acesta în mîinile mele, îi voi nimici cu desăvîrşire cetăţile.
- Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Canaaniţi în mîinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvîrşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).
- Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a perdut răbdarea pe drum
- şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîine, nici apă, şi ni s-a scîrbit sufletul de această hrană proastă.
- Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încît au murit mulţi oameni în Israel.
- Poporul a venit la Moise şi a zis: Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi. Moise s-a rugat pentru popor.
- Domnul i-a zis lui Moise: Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spînzură-l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.
- Moise a făcut un şarpe din aramă, şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele din aramă, trăia.
- Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărît la Obot.
- Au plecat din Obot, şi au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.
- De acolo au plecat, şi au tăbărît în valea Zered.
- De acolo au plecat şi au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.
- De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa, Şivoaiele Arnonului,
- Şi scurgerile şivoaielor, care se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.
- De acolo s-au dus la Beer (Fîntînă). La această fîntînă Domnul i-a zis lui Moise: Strînge poporul, şi le voi da apă.
- Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta: Ţîşneşte, fîntînă! Cîntaţi în cinstea ei!
- Fîntîna pe care au săpat-o căpeteniile, Pe care au săpat-o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor! Din pustia aceasta s-au dus la Matana;
- din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;
- din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.
- Israel a trimis soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să-i spună:
- Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fîntîni; vom ţine drumul împărătesc, pînă vom trece de ţinutul tău.
- Sihon n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strîns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s-a luptat împotriva lui Israel.
- Israel l-a bătut cu ascuţişul săbiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.
- Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s-a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.
- Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi-i luase toată ţara pînă la Arnon.
- De aceea zic poeţii: Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.
- Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.
- Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El i-a făcut pe fiii lui fugari, şi pe fetele lui le-a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriţilor.
- Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; Am pustiit pînă la Nofah, care se întinde pînă la Medeba.
- Israel s-a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.
- Moise a trimis să iscodească Iaezerul. Au luat satele care ţineau de el, şi au izgonit pe Amoriţii care erau în ele.
- Au schimbat apoi drumul, şi s au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.
- Domnul i-a zis lui Moise: Nu te teme de el; căci îl dau în mîinile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.
- Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mîna pe ţara lui.
|
|
|
|