Obadia 1
Previous
Bible Home -  Cuprins -  King James
Next

  1. Proorocia lu Obadia. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre Edom: —„Noi am auzit o veste din partea Domnului, şi un sol a fost trimis cu ea printre neamuri, zicînd: „Sculaţi-vă, mergem împotriva Edomului ca ne războim cu el!” —
  2. Iată, te voi face mic printre neamuri, vei fi cel mai dispreţuit.
  3. Căci mîndria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine, care locuieşti în crăpăturile stîncilor, şi domneşti în înălţime; de aceea, tu zici în tine însuţi: „Cine va arunca la pămînt?”
  4. Dar chiar dacă ai locui tot atît de sus ca vulturul, chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos şi de acolo, zice Domnul”.
  5. Dacă ar fi intrat la tine nişte hoţi sau nişte tîlhari de noapte, cum eşti de pustiit! ar fi luat ei oare mai mult decît ar fi putut? Dacă ar fi venit nişte culegători de vie la tine, n-ar fi lăsat ei nici un strugure pe urmă?
  6. Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s-au descoperit comorile!
  7. Toţi cei uniţi cu tine te-au izgonit înapoi pînă la hotar, prietenii tăi te-au înşelat şi te-au stăpînit. Cei ce mîncau din pîinea ta ţi-au întins curse pe care nu le-ai băgat de seamă!
  8. Oare, zice Domnul, nu voi pierde Eu în ziua aceea pe cei înţelepţi din Edom, şi princeperea din muntele lui Esau?
  9. Vitejii tăi, Temane, se vor înspăimînta, pentru ca toţi cei din muntele lui Esau piară în măcel.
  10. Din pricina silniciei făcute împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de ruşine, şi vei fi nimicit cu desăvîrşire pentru totdeauna.
  11. Căci în ziua cînd stăteai în faţa lui, în ziua cînd străinii îi luau averea, cînd străinii intrau pe porţile lui, şi aruncau sorţul asupra Ierusalimului, şi tu erai atunci ca unul din ei!
  12. Nu trebuiai te uiţi mulţumit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuiai te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, şi nu trebuiai vorbeşti cu semeţie în ziua strîmtorării!
  13. Nici nu trebuiai intri pe porţile poporului Meu în ziua nenorocirii lui, nici nu trebuiai te bucuri de nenorocirea lui în ziua prăpădului lui, şi nu trebuiai pui mîna pe bogăţiile lui în ziua prăpădului lui!
  14. Nu trebuiai stai la răspîntii, ca nimiceşti pe fugarii lui, şi nici nu trebuiai dai în mîna vrăjmaşului pe cei ce scăpaseră din el în ziua necazului lui!
  15. Căci ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile. Cum ai făcut, aşa ţi se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău.
  16. Căci, după cum aţi băut paharul mîniei, voi cei de pe muntele Meu cel Sfînt, tot aşa, toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el, şi vor fi ca şi cînd n-ar fi fost niciodată.”
  17. Dar mîntuirea va fi pe muntele Sionului, el va fi Sfînt, şi casa lui Iacov îşi va lua înapoi moşiile.
  18. Casa lui Iacov va fi un foc, şi casa lui Iosif, o flacără; dar casa lui Esau va fi miriştea pe care o vor aprinde şi o vor mistui; şi nu va mai rămîne nici unul din casa lui Esau, căci Domnul a vorbit!
  19. Cei de la miazăzi vor stăpîni muntele lui Esau, şi cei din cîmpie ţara Filistenilor; vor stăpîni şi ţinutul lui Efraim şi al Samariei; şi Beniamin va stăpîni Galaadul.
  20. Dar prinşii de război ai acestei oştiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni ţara Canaaniţilor pînă la Sarepta, şi prinşii de război ai Ierusalimului, care sunt la Sefarad, vor stăpîni cetăţile de miazăzi.
  21. Izbăvitorii se vor sui pe muntele Sionului, ca judece muntele lui Esau. Dar împărăţia va fi a Domnului.”