 |
Proverbele 15
- Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.
- Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.
- Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni.
- Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul.
- Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.
- În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este tulburare.
- Buzele înţelepţilor semenă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.
- Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.
- Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire.
- Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri.
- Locuinţa morţilor şi Adîncul sunt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor!
- Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.
- O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit.
- Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie.
- Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.
- Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decît o mare bogăţie, cu tulburare!
- Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, decît un bou îngrăşat, şi ură.
- Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile.
- Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită.
- Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa.
- Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept.
- Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sunt mulţi sfetnici.
- Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!
- Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos.
- Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei.
- Gîndurile rele sunt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
- Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi.
- Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.
- Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi.
- O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele.
- Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor.
- Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.
- Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei.
|
|
|
|
