Tit 1
Previous
Bible Home -  Cuprins -  King James
Next

  1. Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,
  2. în nădejdea vieţii veşnice, făgăduite mai înainte de veşnicii de Dumnezeu, care nu poate mintă,
  3. ci Şi-a descoperit Cuvîntul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi-a fost încredinţată, după porunca lui Dumnezeu, mîntuitorul nostru; —
  4. către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră a amîndorora: Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl, şi de la Isus Hristos, mîntuitorul nostru!
  5. Te-am lăsat în Creta, ca pui în rînduială ce mai rămîne de rînduit, şi aşezi presbiteri (Sau: bătrîni) în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
  6. Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, avînd copii credincioşi, care nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.
  7. Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie fie fără prihană; nu încăpăţînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de cîştig mîrşav;
  8. ci fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, Sfînt, înfrînat;
  9. se ţină de Cuvîntul adevărat, care este potrivit cu învăţătura, ca fie în stare sfătuiască în învăţătura sănătoasă, şi înfrunte pe potrivnici.
  10. În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sunt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori,
  11. cărora trebuie li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învăţînd pe oameni, pentru un cîştig urît, lucruri pe care nu trebuie le înveţe.
  12. Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna nişte mincnoşi, nişte fiare rele, nişte pîntece leneşe.”
  13. Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca fie sănătoşi în credinţă,
  14. şi nu se ţină de basme evreeşti, şi de porunci date de oameni, care se întorc de la adevăr.
  15. Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: pînă şi mintea şi cugetul le sunt spurcate.
  16. Ei se laudă cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scîrbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.