|
2 Impăraţi 1
- Moab s-a răzvrătit împotriva lui Israel, după moartea lui Ahab.
- Ahazia a căzut prin zăbrelele odăii lui de sus în Samaria, şi s-a îmbolnăvit. A trimis nişte soli, şi le-a zis: Duceţi-vă şi întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca să ştiu dacă mă voi vindeca de boala aceasta.
- Dar îngerul Domnului i-a zis lui Ilie, Tişbitul: Scoală-te, suie-te înaintea solilor împăratului Samariei, şi spune-le: Oare nu este Dumnezeu în Israel, de vă duceţi să întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?
- De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri. Şi Ilie a plecat.
- Solii s-au întors la Ahazia. Şi el le-a zis: Pentru ce v-aţi întors?
- Ei i-au răspuns: Un om s-a suit înaintea noastră, şi ne-a zis: Întoarceţi-vă la împăratul care v-a trimis, şi spuneţi-i: Aşa vorbeşte Domnul: Oare nu este Dumnezeu în Israel, de trimiteţi să întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri.
- Ahazia le-a zis: Ce înfăţişare avea omul acela care s-a suit înaintea voastră şi v-a spus aceste cuvinte?
- Ei au răspuns: Era un om îmbrăcat cu o manta de păr şi încins cu o curea la mijloc. Şi Ahazia a zis: Este Ilie, Tişbitul.
- A trimis la el pe o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta s-a suit la Ilie, care şedea pe vîrful muntelui, şi i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, împăratul a zis: Pogoară-te!
- Ilie a răspuns căpeteniei peste cincizeci: Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să se pogoare foc din cer şi să te mistuie, pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi! Şi s-a pogorît foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.
- Ahazia a trimis din nou la el altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta a luat cuvîntul şi i-a zis lui Ilie: Omule al lui Dumnezeu, aşa a zis împăratul: Grăbeşte-te de te pogoară!
- Ilie le-a răspuns: Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să se pogoare foc din cer şi să te mistuiască, pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi! Şi s-a pogorît foc din cer şi l-a mistuit, pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.
- Ahazia a trimis din nou o a treia căpetenie peste cincizeci, împreună cu cei cincizeci de oameni ai săi. Această a treia căpetenie peste cincizeci s-a suit; şi, la sosire, şi-a plecat genunchii înaintea lui Ilie, şi i-a zis, rugîndu-l: Omule al lui Dumnezeu, te rog, viaţa mea şi viaţa acestor cincizeci de oameni, slujitorii tăi, să fie scumpă înaintea ta!
- Iată, s-a pogorît foc din cer şi a mistuit pe cele dintîi două căpetenii peste cincizeci şi pe cei cincizeci de oameni ai lor: dar acum, viaţa mea să fie scumpă înaintea ta!
- Îngerul Domnului i-a zis lui Ilie: Pogoară-te împreună cu el, n-ai nici o frică de el. Ilie s-a sculat şi s-a pogorît cu el la împăratul.
- El i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pentru că ai trimis soli să întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca şi cum n-ar fi în Israel Dumnezeu al cărui cuvînt să-l poţi întreba, nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri.
- Ahazia a murit, după cuvîntul Domnului, rostit prin Ilie. Şi în locul lui, a început să domnească Ioram, în al doilea an al lui Ioram, fiul lui Iosafat, împăratul lui Iuda; căci n-avea fiu.
- Celelalte fapte ale lui Ahazia, şi ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?
|
|
|
|