|
2 Impăraţi 22
- Iosia avea opt ani cînd s-a făcut împărat, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iedida, fata lui Adaia, din Boţcat.
- El a făcut ce este bine înaintea Domnului, şi a umblat în toată calea tatălui său David; nu s-a abătut de la ea nici la dreapta, nici la stînga.
- În anul al optsprezecelea al împăratului Iosia, împăratul a trimis în Casa Domnului pe Şafan, logofătul, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam. El i-a zis:
- Suie-te la marele preot Hilchia, şi spune-i să strîngă argintul adus în Casa Domnului pe care l-au primit de la popor cei ce păzesc pragul.
- Să se dea argintul acesta în mîinile meşterilor însărcinaţi cu lucrarea în Casa Domnului. Şi să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului,
- anume: dulgherilor, zidarilor şi petrarilor, pentru cumpărăturile din lemn şi de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei.
- Dar să nu li se ceară socoteala din argintul dat în mîinile lor, căci ei lucrează cinstit.
- Atunci marele preot Hilchia i-a zis lui Şafan, logofătul: Am găsit cartea legii în Casa Domnului. Şi Hilchia a dat cartea lui Şafan, şi Şafan a citit-o.
- Apoi logofătul Şafan s-a dus să dea socoteală împăratului şi a zis: Slujitorii tăi au strîns argintul care se afla în casă, şi l-au dat în mîinile meşterilor însărcinaţi cu facerea lucrării în Casa Domnului.
- Şafan, logofătul, a mai spus împăratului: Preotul Hilchia mi-a dat o carte. Şi Şafan a citit-o înaintea împăratului.
- Cînd a auzit împăratul cuvintele din cartea legii, şi-a sfîşiat hainele.
- Şi împăratul a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Şafan, logofătul, şi lui Asaia, slujitorul împăratului:
- Duceţi-vă şi întrebaţi pe Domnul pentru mine, pentru popor şi pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit; căci mare este mînia Domnului, care s-a aprins împotriva noastră, pentru că părinţii noştri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia, şi n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea.
- Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia, s-au dus la proorociţa Hulda, nevasta lui Şalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, păzitorul veşmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetăţii. După ce i-au vorbit,
- ea le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
- Aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi trimite nenorociri asupra locului acestuia şi asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele cărţii pe care a cetit-o împăratul lui Iuda.
- Pentru că M-au părăsit şi au adus tămîie altor dumnezei, mîniindu-Mă prin toate lucrărilor mînilor lor, mînia Mea s-a aprins împotriva locului acestuia, şi nu se va stinge.
- Dar să spuneţi împăratului lui Iuda, care v-a trimis să întrebaţi pe Domnul: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cuvintele pe care le-ai auzit:
- Pentru că ţi s-a mişcat inima, pentru că te-ai smerit înaintea Domnului cînd ai auzit ce am spus împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui, care vor ajunge de spaimă şi de blestem, şi pentru că ţi-ai sfîşiat hainele, şi ai plîns înaintea Mea, şi Eu am auzit, zice Domnul.
- De aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat în pace în mormîntul tău, şi nu-ţi vor vedea ochii toate nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuia Ei au adus împăratului răspunsul acesta.
|
|
|
|