|
Evrei 10
- În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.
- Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?
- Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;
- căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
- De aceea, cînd intră în lume, El zice: Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;
- n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.
- Atunci am zis: Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!
- După ce a zis întîi: Tu n-ai voit şi n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat (lucruri aduse toate după Lege),
- apoi zice: Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule. El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.
- Prin această voie am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.
- Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, care niciodată nu pot şterge păcatele,
- El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,
- şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să-I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.
- Căci printr-o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi.
- Lucrul acesta ni-l adevereşte şi Duhul Sfînt. Căci, după ce a zis:
- Iată legămîntul pe care-l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor
- adaugă: Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.
- Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
- Astfel, deci, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul preasfînt,
- pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său:
- şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,
- să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.
- Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.
- Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.
- Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie.
- Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,
- ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.
- Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.
- Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?
- Căci ştim cine este Cel ce a zis: A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti! Şi în altă parte: Domnul va judeca pe poporul Său.
- Grozav lucru este să cazi în mîinile Dumnezeului celui viu!
- Aduceţi-vă aminte de zilele de la început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:
- pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocărilor şi necazurilor, şi pe de alta, v-aţi făcut părtaşi cu aceia care aveau aceeaşi soartă ca voi.
- În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.
- Să nu vă părăsiţi, deci, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire!
- Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit.
- Încă puţină, foarte puţină vreme şi Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.
- Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.
- Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia care au credinţă pentru mîntuirea sufletului.
|
|
|
|