|
Ieremia 11
- Iată Cuvîntul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel:
- Ascultaţi cuvintele acestui legămînt, şi spuneţi-le oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului!
- Zi-le: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legămîntului acestuia,
- pe care l-am poruncit părinţilor voştri, în ziua cînd i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul din fier, zicînd: Ascultaţi glasul Meu, şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
- atunci voi împlini jurămîntul pe care l-am făcut părinţilor voştri, că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi. Şi eu am răspuns: Amin, Doamne!
- Domnul mi-a zis iarăşi: Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, şi zi: Ascultaţi cuvintele legămîntului acestuia, şi împliniţi-le!
- Căci am înştiinţat pe părinţii voştri, din ziua cînd i-am scos din ţara Egiptului şi pînă în ziua de azi; i-am înştiinţat în toate dimineţile, zicînd: Ascultaţi glasul Meu!
- Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legămîntului acestuia pe care le poruncisem să-l păzească, şi pe care nu l-au păzit.
- Domnul mi-a zis: Este o uneltire între bărbaţii lui Iuda şi între locuitorii Ierusalimului.
- S-au întors la nelegiuirile celor dintîi părinţi ai lor, care n-au vrut să asculte cuvintele Mele, şi s-au dus şi ei după alţi dumnezei ca să le slujească. Casa lui Israel şi casa lui Iuda au călcat legămîntul Meu, pe care-l făcusem cu părinţii lor.
- De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi aduce peste ei nişte nenorociri din care nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu-i voi asculta!
- Cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămîie, dar nu-i vor scăpa la vremea nenorocirii lor.
- Căci cîte cetăţi ai, atîţia dumnezei ai, Iuda! Şi cîte uliţi are Ierusalimul, atîtea altare aţi ridicat idolilor, altare ca să aduceţi tămîie lui Baal!...
- Tu însă, nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum, cînd Mă vor chema din pricina nenorocirii lor.
- Ce ar putea să facă prea iubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulţime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruinţele şi carnea Sfîntă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri!
- Măslin verde, gras şi cu roade frumoase şi plăcute este numele pe care ţi-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari troznituri, îl arde cu foc, şi ramurile lui sunt sfărîmate.
- Căci Domnul oştirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda pe care au făcut-o ca să Mă mînie, aducînd tămîie lui Baal.
- Domnul mi-a dat de ştire, şi am ştiut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.
- Dar eu eram ca un miel blînd pe care-l duci la măcelărie, şi nu ştiam planurile rele pe care le urzeau ei împotriva mea, zicînd: Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stîrpim din pămîntul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.
- O, Doamne, Dumnezeul oştirilor, Tu, care eşti un judecător drept, care cercetezi rinichii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie îţi încredinţez pricina mea!
- De aceea aşa vorbeşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot, care vor să-ţi ia viaţa, şi zic: Nu prooroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mîna noastră!
- De aceea aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri ucişi de sabie, iar fiii şi fiicele lor vor muri de foamete.
- Şi nici unul din ei nu va scăpa, căci voi aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul cînd îi voi pedepsi.
|
|
|
|