|
Proverbele 6
- Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
- dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
- fă totuşi lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.
- Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
- Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...
- Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
- Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
- totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.
- Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?
- Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mîinile ca să dormi!...
- Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
- Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
- clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
- Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într-una, şi stîrneşte certuri.
- De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
- Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sunt urîte:
- ochii trufaşi, limba mincinoasă, mîinile... care varsă sînge nevinovat,
- inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
- martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.
- Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
- leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.
- Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
- Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
- Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
- N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
- Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîine, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.
- Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?
- Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?
- Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămîne nepedepsit.
- Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
- Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
- Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
- Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
- Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării;
- nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
|
|
|
|