 |
Psalmii 57
- Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, pînă vor trece nenorocirile.
- Eu strig către Dumnezeu, către Cel Prea Înalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine.
- El îmi va trimite izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire). Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
- Sufletul meu este între nişte lei: stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flacări, în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe şi săgeţi, şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
- Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pămîntul să se întindă slava Ta!
- Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia, şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
- Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cînta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
- Trezeşte-te, suflete! Treziţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.
- Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cînta printre neamuri.
- Căci bunătatea Ta ajunge pînă la ceruri, şi credincioşia Ta pînă la nori.
- Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pămîntul să se întindă slava Ta!
|
|
|
|
