|
Psalmii 69
- Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
- Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
- Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
- Cei ce mă urăsc fără temei, sunt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sunt cei ce vor să mă peardă, cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
- Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
- Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşuească de ruşine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
- Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.
- Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
- Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
- Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.
- Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.
- Cei ce stau la poartă vorbesc de mine, şi cei ce beau băuturi tari mă pun în cîntece.
- Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!
- Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!
- Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!
- Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,
- şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sunt în necaz: grăbeşte de m-ascultă!
- Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte-l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!
- Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi potrivnicii mei sunt înaintea Ta.
- Ocara îmi rupe inima, şi sunt bolnav; aştept să-i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc nici unul.
- Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi-e sete, îmi dau să beau oţet.
- Să li se prefacă masa într-o cursă, şi liniştea într-un laţ!
- Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!
- Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să-i atingă urgia Ta aprinsă!
- Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
- Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
- Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n-aibă parte de îndurarea Ta!
- Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!
- Eu sunt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
- Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.
- Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!
- Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!
- Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.
- Să-L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!
- Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;
- sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
|
|
|
|