|
Psalmii 71
- În Tine, Doamne, îmi caut scăparea: să nu rămîn de ruşine niciodată!
- Scapă-mă, în dreptatea Ta, şi izbăveşte-mă! Pleacă-Ţi urechea spre mine, şi ajută-mi.
- Fii o stîncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna! Tu ai Hotărît să mă scapi, căci Tu eşti stînca şi cetăţuia mea.
- Izbăveşte-mă, Dumnezeule, din mîna celui rău, din mîna omului nelegiuit şi asupritor!
- Căci Tu eşti nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule! În Tine mă încred din tinereţea mea.
- Pe Tine mă sprijinesc, din pîntecele mamei mele. Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pîntecele mamei; pe Tine Te laud fără ncetare.
- Pentru mulţi am ajuns ca o minune, dar Tu eşti scăparea mea cea tare.
- Să mi se umple gura de laudele Tale, şi-n fiecare zi să Te slăvească!
- Nu mă lepăda la vremea bătrîneţei; cînd mi se duc puterile, nu mă părăsi!
- Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine, şi ceice-mi pîndesc viaţa se sfătuiesc între ei,
- zicînd: L-a părăsit Dumnezeu; urmăriţi-l, puneţi mîna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!
- Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Dumnezeule, vino degrabă în ajutorul meu!
- Să rămînă de ruşine şi nimiciţi, cei ce vor să-mi ia viaţa! Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară, cei ce-mi caută pierzarea!
- Şi eu voi nădăjdui pururea, Te voi lăuda tot mai mult.
- Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea şi mîntuirea Ta, căci nu-i cunosc marginile.
- Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule! Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.
- Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţă, şi pînă acum eu vestesc minunile Tale.
- Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrîneţe cărunte, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum, şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!
- Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge pînă la cer; Tu ai săvîrşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?
- Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri; dar ne vei da iarăşi viaţa, ne vei scoate iarăşi din adîncurile pămîntului.
- Înalţă-mi mărimea mea, întoarce-Te, şi mîngîie-mă din nou!
- Şi te voi lăuda în sunet de alăută, Îţi voi cînta credincioşia. Dumnezeule, Te voi lăuda cu arfa, Sfîntul lui Israel!
- Cînd Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria în sufletul pe care mi l-ai izbăvit;
- şi limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta, căci cei ce-mi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi roşui de ruşine.
|
|
|
|