|
Psalmii 79
- Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pîngărit Templul Tău cel Sfînt, şi au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
- Trupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănînce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o s-o mănînce fiarele pămîntului.
- Ca apa le-au vărsat sîngele, de jur împrejurul Ierusalimului, şi n-a fost nimeni să-i îngroape.
- Am ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.
- Pînă cînd, Doamne, Te vei mînia fără încetare, şi va arde mînia Ta ca focul?
- Varsă-Ţi mînia peste neamurile, care nu Te cunosc, şi peste împărăţiile, care nu cheamă Numele Tău!
- Căci au mîncat pe Iacov, şi i-au pustiit locuinţa.
- Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iese degrabă înainte îndurările Tale! Căci suntem nenorociţi de tot!
- Ajută-ne, Dumnezeul mîntuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne, şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!
- Pentru ce să zică neamurile: Unde este Dumnezeul lor? Să se ştie, înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sîngele vărsat al robilor Tăi!
- Să ajungă pînă la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
- Întoarce vecinilor noştri, de şapte ori în sînul lor, batjocurile, care Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!
- Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci, şi vom vesti din neam în neam laudele tale.
|
|
|
|