Genesa 18 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next Domnul i S-a arătat la stejarii lui Mamre, pe cînd Avraam şedea la uşa cortului, în timpul zădufului zilei. Avraam a ridicat ochii şi s-a uitat: şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lîngă el. Cînd i-a văzut, a alergat înaintea lor de la uşa cortului şi s-a aplecat pînă la pămînt. Apoi a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lîngă robul Tău. Îngăduie să se aducă puţină apă ca să vi se spele picioarele; şi odihniţi-vă sub copacul acesta. Am să mă duc să iau o bucată de pîine, ca să prindeţi la inimă şi după aceea vă veţi vedea de drum; căci pentru aceasta treceţi pe lîngă robul vostru”. „Fă cum ai zis” i-au răspuns ei. Avraam s-a dus repede în cort la Sara şi i-a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frămîntă şi fă turte.” Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tînăr şi bun, şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l gătise, şi l-a pus înaintea lor. El însuşi a stat lîngă ei, sub copac, şi le-a slujit pînă ce au mîncat. Atunci ei i-au zis: „Unde este nevastă-ta Sara?” „Uite-o în cort” a răspuns el. Unul dintre ei a zis: „La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreşit la tine; şi iată că Sara, nevastă-ta, va avea un fiu.” Sara asculta la uşa cortului, care era înapoia lui. Avraam şi Sara erau bătrîni, înaintaţi în vîrstă; şi Sarei nu-i mai venea rînduiala femeilor. Sara a rîs în sine, zicînd: „Acum, cînd am îmbătrînit, să mai am pofte? Domnul meu, bărbatul, de asemenea, este bătrîn.” Domnul i-a zis lui Avraam: „Pentru ce a rîs Sara, zicînd: „Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrînă?” Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine şi Sara va avea un fiu.” Sara a tăgăduit şi a zis: „N-am rîs.” Căci i-a fost frică. Dar El a zis: „Ba da, ai rîs.” Bărbaţii aceia s-au sculat să plece şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă. Atunci Domnul a zis: „Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?... Căci Avraam va ajunge, negreşit, un neam mare şi puternic, şi în el vor fi binecuvîntate toate neamurile pămîntului. Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcînd ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit”... Şi Domnul a zis: „Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit, şi păcatul lor, într-adevăr, este nespus de greu. De aceea Mă voi pogorî acum să văd dacă, în adevăr, au lucrat în totul după zvonul venit pînă la Mine; şi dacă nu va fi aşa, voi şti.” Bărbaţii aceia s-au depărtat şi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului. Avraam s-a apropiat şi a zis: „Vei nimici Tu oare şi pe cel bun împreună cu cel rău? Poate că în mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni buni; îi vei nimici oare şi pe ei, şi nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt în mijlocul ei? Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, aşa ca cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot pămîntul nu va face oare dreptate?” Şi Domnul a zis: „Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.” Avraam a luat din nou cuvîntul şi a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului, eu care nu sunt decît praf şi cenuşă. Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci; pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea patruzeci şi cinci de oameni buni.” Avraam I-a vorbit mai departe şi a zis: „Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei patruzeci.” Avraam a zis: „Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni.” Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douăzeci.” Avraam a zis: „Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.” După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s-a întors la locuinţa lui.