|
Genesa 41
- După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil).
- Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s-au suit din rîu şi au început să pască prin mlaştini.
- După ele s-au mai suit din rîu alte şapte vaci urîte la vedere şi slabe la trup şi s-au aşezat lîngă ele pe marginea rîului.
- Vacile urîte la vedere şi slabe la trup au mîncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s-a trezit.
- A adormit din nou şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grîu grase şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.
- Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vîntul de răsărit.
- Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit. Iată visul.
- Dimineaţa, Faraon s-a tulburat şi a trimis să-i cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui Faraon.
- Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvîntul şi i-a zis lui Faraon: Mi-aduc aminte astăzi de greşeala mea.
- Faraon se mîniase pe slujitorii lui şi mă aruncase în temniţă, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.
- Amîndoi am visat cîte un vis în aceeaşi noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tălmăcire deosebită.
- Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre şi el ni le-a tălmăcit şi ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia.
- Lucrurile s-au întîmplat întocmai după tălmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine Faraon m-a pus iarăşi în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat.
- Faraon a trimis să-l cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a dus la Faraon.
- Faraon i-a zis lui Iosif: Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci; şi am aflat că tu tălmăceşti un vis, îndată după ce l-ai auzit.
- Iosif a răspuns lui Faraon: Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!
- Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: În visul meu, se făcea că stăteam pe malul rîului.
- Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s-au suit din rîu şi au început să pască prin mlaştini.
- După ele s-au suit alte şapte vaci, slabe, foarte urîte la chip şi sfrijite: n-am mai văzut altele atît de urîte în toată ţara Egiptului.
- Vacile cele sfrijite şi slabe au mîncat pe cele şapte vaci dintîi, care erau grase.
- Le-au înghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfăţişarea lor era tot aşa de urîtă ca şi înainte. Şi m-am deşteptat.
- Am mai văzut în vis şapte spice pline şi frumoase care creşteau pe acelaşi pai.
- Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit.
- Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci.
- Iosif i-a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.
- Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis.
- Cele şapte vaci sfrijite şi urîte, care se suiau după cele dintîi, înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.
- Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă.
- Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.
- După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului şi foametea va topi ţara.
- Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară.
- cît priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este Hotărît din partea lui Dumnezeu şi că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.
- Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi înţelept şi să-l pună în fruntea ţării Egiptului.
- Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug.
- Să se strîngă toate bucatele din aceşti ani buni care au să vină; să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăţi, şi să fie păzite.
- Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, care vor veni în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită de foamete.
- Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.
- Şi Faraon a zis slujitorilor săi: Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?
- Şi Faraon i-a zis lui Iosif: Fiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine.
- Te pun mai mare peste casa mea şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.
- Faraon i-a zis lui Iosif: Uite, îţi dau stăpînire peste toată ţara Egiptului.
- Faraon şi-a scos inelul din deget şi l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat cu haine din in subţire şi i-a pus un lanţ din aur la gît.
- L-a suit în carul care venea după al lui şi se striga înaintea lui: În genunchi! Astfel i-a dat Faraon stăpînire peste toată ţara Egiptului.
- Şi a mai zis lui Iosif: Eu sunt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată ţara Egiptului.
- Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine) şi i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.
- Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s-a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.
- În timpul celor şapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belşug.
- Iosif a strîns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul din prejur.
- Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
- Înaintea anilor de foamete lui Iosif i s-au născut doi fii pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.
- Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare) căci a zis el Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.
- Şi celui de-al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire) căci a zis el Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele.
- Cei şapte ani de belşug care au fost în ţara Egiptului, au trecut.
- Şi au început să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toată ţările era foamete; dar în toată ţara Egiptului era pîine.
- Cînd, în sfîrşit, toată ţara Egiptului a flămînzit, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: Duceţi-vă la Iosif şi faceţi ce vă va spune el.
- Foametea bîntuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului.
- Şi din toate ţările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu de la Iosif; căci în toate ţările era foamete mare.
|
|
|
|