|
Luca 16
- Isus a mai spus ucenicilor Săi: Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că-i risipeşte averea.
- El l-a chemat, şi i-a zis: Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poţi fi ispravnic.
- Ispravnicul şi-a zis: Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.
- Ştiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.
- A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său şi a zis celui dintîi: Cît eşti dator stăpînului meu?
- O sută de măsuri de untdelemn a răspuns el. Şi i-a zis: Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.
- Apoi a zis altuia: Dar tu, cît eşti dator? O sută de măsuri de grîu a răspuns el. Şi i-a zis: Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.
- Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înţelepţi decît fiii luminii.
- Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile veşnice.
- Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.
- Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?
- Şi dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
- Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
- Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.
- Isus le-a zis: Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.
- Legea şi proorocii au ţinut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.
- Este mai lesne să treacă cerul şi pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.
- Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.
- Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.
- La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
- Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, care cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi-i lingeau bubele.
- Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.
- Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,
- şi a strigat: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimite pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.
- Fiule i-a răspuns Avraam adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.
- Pe lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa că cei ce ar avea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.
- Bogatul a zis: Rogu-te, deci, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu;
- căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
- Avraam a răspuns: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
- Nu, părinte Avraame a zis el ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.
- Şi Avraam i-a răspuns: Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.
|
|
|
|