Psalmii 88 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta! S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele; căci mi s-a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor. Sunt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă, sunt ca un om, care nu mai are putere. Stau întins printre cei morţi, ca cei ucişi şi culcaţi în mormînt, de care nu-Ţi mai aduci aminte, şi care sunt despărţiţi de mîna Ta. M-ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adîncuri. mînia Ta mă apasă, şi mă năpădeşti cu toate valurile Tale. Ai îndepărtat de la mine pe toţi prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei; sunt închis şi nu pot să ies. Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mîinile spre Tine! Oare pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? — Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormînt, şi de credincioşia Ta în Adînc? Sunt cunoscute minunile Tale în întuneric, şi dreptatea Ta în ţara uitării? Doamne, eu îşi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentru ce îmi ascunzi Faţa Ta? Din tinereţă, sunt nenorocit şi trag să mor, sunt cuprins de spaimele Tale, şi nu ştiu ce să mai fac. mînia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot. Ele mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată. Ai depărtat de la mine pe prieteni şi tovarăşi; şi cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuţi.