2 Corinteni 3
Previous
Bible Home -  Cuprins -  King James
 Next

  1. Începem noi iarăşi să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole de laudă, către voi sau de la voi?
  2. Voi sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii.
  3. Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe nişte table din piatră, ci pe nişte table care sunt inimi de carne.
  4. Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos.
  5. Nu că noi prin noi înşine suntem în stare să gîndim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu,

  6. care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legămînt nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa.
  7. Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era cu atîta slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise, din pricina strălucirii feţei lui, cu toate că strălucirea aceasta era trecătoare,
  8. cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului?
  9. Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire?
  10. Şi în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.
  11. În adevăr, dacă ce era trecător, era cu slavă, cu cît mai mult va rămîne în slavă ce este netrecător!

  12. Fiindcă avem, deci, o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală;
  13. şi nu facem ca Moise, care îşi punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-şi pironească ochii asupra sfîrşitului a ceea ce era trecător.
  14. Dar ei au rămas greoi la minte: căci pînă în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămîne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos.
  15. Da, pînă astăzi, cînd se citeşte Moise, rămîne o maramă peste inimile lor.
  16. Dar ori de cîte ori vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată.
  17. Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia.
  18. Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.