|
2 Impăraţi 7
- Elisei a zis: Ascultaţi cuvîntul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: Mîine, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuţă de floare de făină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu.
- Călăreţul pe braţul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întîmpla un asemenea lucru? Şi Elisei a zis: Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mînca din ele.
- La intrarea porţii erau patru leproşi, care au zis unul către altul: La ce să şedem aici pînă vom muri?
- Dacă ne vom gîndi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, şi vom muri; şi dacă vom sta aici, de asemenea, vom muri. Haide, deci, să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.
- Au plecat, deci, în amurg, să se ducă în tabăra Sirienilor. Şi cînd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni.
- Domnul făcuse să se audă în tabăra Sirienilor un vuiet de care şi un vuiet de cai, vuietul unei mari oştiri, şi îşi ziseseră unul către altul: Împăratul lui Israel a tocmit împotriva noastră pe împăraţii Hetiţilor şi pe împăraţii Egiptenilor, ca să vină să lupte împotriva noastră.
- Şi s-au sculat şi au luat-o la fugă în amurg. Şi-au lăsat corturile, caii şi măgarii, tabăra aşa cum era şi au fugit ca să-şi scape viaţa.
- Leproşii, ajungînd la intrarea taberii, au pătruns într-un cort, au mîncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine, şi s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors iarăşi, au pătruns într-un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe care s-au dus şi le-au ascuns.
- Apoi, şi-au zis unul altuia: Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta pînă la lumina zilei de mîine, vom fie pedepsiţi. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei împăratului.
- Au plecat, şi au chemat pe străjerii de la poarta cetăţii, şi le-au spus aşa: Am intrat în tabăra Sirienilor, şi iată că nu este nimeni, nu se aude nici un glas de om; n-am găsit decît cai legaţi şi măgari legaţi, şi corturile aşa cum erau.
- Străjerii de la poartă au strigat, şi au trimis vestea aceasta înăuntrul casei împăratului.
- Împăratul s-a sculat noaptea şi a zis slujitorilor săi: Vreau să vă spun ce ne fac Sirienii. Fiindcă ştiu că suntem flămînzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă în ogoare, şi şi-au zis: Cînd vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii, şi vom intra în cetate.
- Unul din slujitorii împăratului a răspuns: Să se ia cinci din caii care au mai rămas în cetate, li se va întîmpla doar cum s-a întîmplat la toată mulţimea lui Israel care a mai rămas, toată mulţimea lui Israel care se istoveşte, şi să trimitem să vedem ce se petrece.
- Au luat două care cu caii lor, şi împăratul a trimis nişte soli pe urmele oştirii Sirienilor, zicînd: Duceţi-vă şi vedeţi.
- S-au dus după ei pînă la Iordan; şi iată că tot drumul era plin cu haine şi lucruri pe care le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s-au întors, şi au spus împăratului.
- Poporul a ieşit, şi a jefuit tabăra Sirienilor. Şi s-a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului.
- Împăratul încredinţase paza porţii în mîna călăreţului pe braţul căruia se rezemase atunci. Dar călăreţul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă şi a murit, după cuvîntul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, cînd se pogorîse împăratul la el.
- Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: Mîine, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu şi o măsura de floare de făină cu un siclu.
- Iar călăreţul răspunsese omului lui Dumnezeu: Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întîmpla un asemenea lucru? Şi Elisei zisese: Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mînca din ele.
- În adevăr aşa i s-a şi întîmplat: a fost călcat în picioare la poartă de popor, şi a murit.
|
|
|
|