Genesa 25 Previous Bible Home -  Cuprins -  King James Next Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. Ea i-a născut pe Zimran, pe Iocşan, pe Medan, pe Madian, pe Işbac şi Şuah. Iocşan a născut pe Seba şi pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Aşurimii, Letuşimii şi Leumimii. Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Toţi aceştia sunt fiii Cheturei. Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale; şi, pe cînd era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lîngă fiul său Isaac înspre răsărit, în ţara Răsăritului. Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani. Avraam şi-a dat duhul şi a murit după o bătrîneţe fericită, înaintat în vîrstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său. Isaac şi Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peştera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Ţohar, Hetitul, care este faţă în faţă cu Mamre. Acesta este ogorul pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Het. Acolo au fost îngropaţi Avraam şi nevastă-sa Sara. După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvîntat pe fiul său Isaac. El locuia lîngă fîntîna „Lahai-Roi.” Iată spiţa neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar, roaba Sarei. Iată numele fiilor lui Ismael, după numele lor, după neamurile lor: Nebaiot, întîiul-născut al lui Ismael; Chedar, Adbeel, Mibsam, Mişma, Duma, Masa; Hadad, Tema, Ietur, Nafiş şi Chedma. Aceştia sunt fiii lui Ismael; acestea sunt numele lor, după satele şi taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, după neamurile lor. Şi iată anii vieţii lui Ismael: o sută treizeci şi şapte de ani. El şi-a dat duhul şi a murit şi a fost adăugat la poporul său. Fiii lui au locuit de la Havila pînă la Şur, care este în faţa Egiptului, cum mergi spre Asiria. El s-a aşezat în faţa tuturor fraţilor lui. Iată spiţa neamului lui Isaac, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac. Isaac era în vîrstă de patruzeci de ani, cînd a luat de nevastă pe Rebeca, fata lui Betuel, Arameul din Padan-Aram şi sora lui Laban, Arameul. Isaac s-a rugat Domnului pentru nevastă-sa, căci era stearpă; şi Domnul l-a ascultat: nevastă-sa Rebeca a rămas însărcinată. Copiii se băteau în pîntecele ei; şi ea a zis: „Dacă-i aşa, pentru ce mai sunt însărcinată?” S-a dus să întrebe pe Domnul. Şi Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în pîntecele tău şi două noroade se vor despărţi la ieşirea din pîntecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decît celalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.” S-au împlinit zilele cînd avea să nască; şi iată că în pîntecele ei erau doi gemeni. Cel dintîi a ieşit roşu de tot: ca o manta de păr; şi de aceea i-au pus numele Esau. Apoi a ieşit fratele său, care îl ţinea cu mîna de călcîi pe Esau; şi de aceea i-au pus numele Iacov. Isaac era în vîrstă de şaizeci de ani cînd s-au născut ei. Băieţii aceştia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vînător îndemînatic, un om care îşi petrecea vremea mai mult pe cîmp; dar Iacov era un om liniştit, care stătea acasă în corturi. Isaac îl iubea pe Esau pentru că mînca din vînatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov. Odată, pe cînd fierbea Iacov o ciorbă, Esau s-a întors de la cîmp rupt de oboseală. Şi Esau i-a zis lui Iacov: „Dă-mi, te rog, să mănînc din ciorba aceasta roşuiatică, fiindcă sunt rupt de oboseală.” De aceea s-a dat lui Esau numele Edom. Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întîi-născut!” Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi slujeşte dreptul acesta de întîi-născut?” Şi Iacov a zis: „Jură-mi întîi.” Esau i-a jurat şi astfel şi-a vîndut dreptul de întîi-născut lui Iacov. Atunci Iacov a dat lui Esau pîine şi ciorbă de linte. El a mîncat şi a băut; apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel şi-a nesocotit Esau dreptul de întîi-născut.