|
Iov 26
- Iov a luat cuvîntul şi a zis:
- Cît de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!
- Ce bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!
- Către cine se îndreaptă cuvintele tale? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?
- Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele sub ape şi sub locuitorii lor;
- înaintea Lui locuinţa morţilor este goală, adîncul n-are acoperiş.
- El întinde miazănoaptea asupra golului, şi spînzură pămîntul pe nimic.
- Leagă apele în norii Săi, şi norii nu se sparg sub greutatea lor.
- Acopere faţa scaunului Său de domnie, şi Îşi întinde norul peste el.
- A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar între lumină şi întuneric.
- Stîlpii cerului se clatină, şi se înspăimîntă la ameninţarea Lui.
- Prin puterea Lui turbură marea, prin priceperea Lui îi sfarmă furia.
- Suflarea Lui înseninează cerul, mîna Lui străpunge şarpele fugar.
- Şi acestea sunt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge pînă la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-l va auzi?
|
|
|
|