Iov 37
Previous
Bible Home -  Cuprins -  King James
Next

  1. La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.
  2. Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
  3. Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului.
  4. Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
  5. Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.
  6. El zice zăpezii: „Cazi pe pămînt!” Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
  7. Pecetluieşte mîna tuturor oamenilor, pentru ca toţi se recunoască de făpturi ale Lui.
  8. Fiara sălbatică se trage într-o peşteră, şi se culcă în vizuina ei.
  9. Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul, din vînturile de la miazănoapte.
  10. Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa, şi micşorează locul apelor mari.
  11. Încarcă norii cu aburi, şi-i risipeşte schinteietori;
  12. mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pămîntului locuit.
  13. Îi face pară ca o nuia cu care loveşte pămîntul sau ca un semn al dragostei Lui.
  14. Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
  15. Ştii cum cîrmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face strălucească din ei fulgerul Său?
  16. Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvîrşită?
  17. Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele, cînd se odihneşte pămîntul de vîntul de miazăzi?
  18. Poţi tu întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
  19. Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
  20. Cine-I va da de veste Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
  21. Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vînt şi-l va curăţi;
  22. de la miazănoapte ne vine aurora, şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
  23. Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.
  24. De aceea oamenii trebuie se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.”