|
Judecători 17
- Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.
- El a zis mamei sale: Cei o mie o sută de sicli din argint, care ţi s-au luat, şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mîinile mele, eu îl luasem. Şi mamă-sa a zis: Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!
- El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli din argint; şi mamă-sa a zis: Închin cu mîna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat; şi astfel ţi-l voi da înapoi.
- El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli din argint, şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.
- Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod şi terafimi, şi a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot.
- În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.
- Era un tînăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era Levit, şi locuia pentru o vreme acolo.
- Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda, să-şi caute o locuinţă potrivită. Urmîndu-şi drumul, a ajuns în muntele lui Efraim la casa lui Mica.
- Mica i-a zis: De unde vii? El i-a răspuns: Eu sunt Levit, din Betleemul lui Iuda, şi merg să-mi caut o locuinţă potrivită.
- Mica i-a zis: Rămîi la mine; tu să-mi fii tată şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli din argint pe an, hainele de care vei avea nevoie, şi mijloace de trai.
- Şi Levitul a intrat la el. S-a Hotărît astfel să rămînă la omul acesta, care a privit pe tînăr ca pe unul din fiii lui.
- Mica a sfinţit pe Levit, şi tînărul acesta i-a slujit ca preot şi a locuit în casa lui.
- Şi Mica a zis: Acum, ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe Levitul acesta.
|
|
|
|