|
Iov 22
- Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:
- Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte decît lui.
- Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vre un folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va cîştiga El?
- Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine?
- Nu-i mare răutatea ta? Şi fărădelegile tale fără număr?
- Luai fără pricină zăloage de la fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.
- Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pîine omului flămînd.
- Ţara era a ta, fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea, fiindcă erai cu vază.
- Dădeai afară pe văduve cu mîinile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.
- Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te-a apucat groaza dintr-o dată.
- Nu vezi, deci, acest întuneric, aceste ape multe care te năpădesc?
- Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vîrful stelelor, ce înalt este!
- Şi tu zici: Ce ştie Dumnezeu? Poate să judece El prin întunericul de nori?
- Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abia dacă o străbate!
- Ce! vrei s-apuci pe calea străveche pe care au urmat-o cei nelegiuiţi,
- care au fost luaţi înainte de vreme, şi au ţinut cît ţine un pîrîu care se scurge?
- Ei ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?
- Şi totuşi Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi. Departe de mine sfatul celor răi!
- Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va rîde de ei
- şi va zice: Iată pe potrivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!
- Împrieteneşte-te, deci, cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire.
- Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.
- Vei fi aşezat iarăşi la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.
- Aruncă, deci, aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!
- Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.
- Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
- Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.
- Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.
- Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.
- El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.
|
|
|
|